131. Marea şi ţărmul – autor Ruxandra Diana Miulescu (Brașov)

Spread the love

 

Mare , ocean , o stâncă solitară

Pietricele colorate nu se zvântă

Valurile le bat mereu , mereu

Apa înspumegată se aruncă

Peste stânca ce a îndrăznit

Să înfrunte zarea întinsă .

Crabi minusculi , meduze translucide ,

Nisip dat prin strecurătoarea fină

În apa distilată de straturi de pietricele

Plutesc .

Foamea albastră a mării

Înghite multe dar nu totul

Piloni grei înalţă capul

De strajă stând în furtună

Pe dig se plimbă câini uzi

Cu lesă sau fără

Pescaruşi alergând niciodată

Prinzându-i .

Lungi umbre alunecă-n apă

Stâlpi mişcători cu braţe

Leagănă malul cu flori de zâmbet

Cu cântec tainic de muguri

Vârste .

Leave a Reply